You are currently browsing the monthly archive for April 2008.
starea mea naturala e dintr-o poezie de ion vinea: ”tristetea intarzie in mine/ cum zaboveste toamna pe camp (…) e toata viata care doare asa/ zi cu zi pe intinderea stepelor”. dar pentru ca toata lumea ma indeamna sa gandesc pozitiv, americaneste (desi, se stie, ‘al mai prost om din lume e americanu’), si sa-mi imaginez ceva frumos, ma gandesc la vivien leigh, cea mai frumoasa dintre femeile frumoase.
sunt intr-un miniconcediu. ceea ce va doresc si voua.
nu mai am chef de blog azi.
& now: a special song for a special person…
iar eu, privind prin prisma celor 25 de ani, inca ma caut din priviri printre pustani:
intr-o zi, adi dobre a venit la mine si mi-a zis: “tati, vreau sa ma ajuti”. voia blog. prea aveau toti. “mentalitate de bulgar” a zis padre bichir. poate, dar… adi dobre a fost sincer: pe cine ar mai interesa gandurile unui barbat trecut de 40 de ani, ne-a intrebat el. am raspuns scurt si egoist, cum fac mereu: “pe mine”. adi dobre stie cateva povesti si stie sa le spuna frumos. e ca un moromete grizonat care – vorba lui – pe unde a fost nu s-a facut de ras, tati.
e un ziarist care a vazut multe, si cum mari fotbalisti au facut toate alea prin tari straine. sper sa scrie totusi “pe amaratul de blog” despre “marii fotbalisti”. si peste toate, adi dobre l-a cunoscut, in copilarie, pe celebrul carabina, spaima strazii cameliei din ploiesti.
si tot adi dobre, intr-o zi mohorata din anii ‘70-’80, a venit la bucuresti cu gagica sa-si ia pantofi, ca asa veneau provincialii atunci, ca si acum. si l-a prins ploaia. si a intrat la ateneu sa se adaposteasca. si aia interpretau “fuga”. de bach. si atunci, adi dobre i-a zis gagicii:”tati, hai sa fugim si noi de aici”.
nu i-a placut bach, dar ii place la teatru, ii place la opera, si le pune fetitelor sale gemene (niste mogaldete care n-au ajuns nici la gradinita) numai muzica de maria tanase. si una din fete, nu mai stiu care, n-a facut rujeola asta-iarna, cand a facut cealalta. “are ea o imunitate asa mai… nu stiu cum” – s-a mirat adi.
pe ele le iubeste cel mai mult. si le citeste din biblioteca pentru toti. adi dobre e un personaj. de cand si-a blocat delcea deznadejdea.com, eu imi incep revista blogurilor cu al lui.
adi dobre, tati… e prea baiat.
e duminica seara. beau o bere stella artois fara alcool si astept serialul seinfeld. e penibil.
sa spun ca orice cuvinte as folosi pentru a exprima pustiul duminicilor mele, tot prost le-as folosi? a spus-o deja octavian paler. totul s-a spus deja. inclusiv fraza asta geniala: “ma intrebi ce mi-a adus scrisul? nimic, doar ca am putut sa vorbesc despre mine, fara sa ma duc nici la preot, nici la psihiatru”. tot paler.
am citit ceva superb zilele astea. andrei makine. trebuie sa-i multumesc ei pentru ca mi l-a scos in cale. o sa scriu o cronica in evz despre prima carte a rusului asta care a dormit prin cavouri in franta, dupa ce a parasit urss-ul si o catedra universitara. acum e un autor la moda si vinde sute de mii de volume, dar… a fost o vreme in care innebunea incet. ca si mine. ca noi.
pana cand voi scrie cronica va arat ce am gasit la pagina 94 din ‘fiica unui erou al uniunii sovietice’. sunt niste vorbe pe care o prostituata de lux i le spune altei prostituate de lux. dragostea e un moft? nu mai stiu.
“ia sa fi trait ca mine in satul tiomnii bor din regiunea arhanghelsk, nu te-ai mai balaci in mlastina asta existentialista. doisprezece kilometri de drum pana la scoala; si asa era de frig ca, daca scuipai, iti ingheta scuipatul in aer si rasuna cand cadea. daca te apucai sa strangi rufele care se uscau pe franghie, se spargeau. bagi rufele in casa, te uiti la ele si, poftim de vezi, camasa nu mai are maneci. da’ oamenii! ce mai salbatici! nu-ti poti inchipui. era o betie generalizata. aveam un vecin si, zi de zi, el cu nevasta-sa erau beti turta amandoi. si in fiecare an mai tranteau un plod. noua cu totul. si toti cam intr-o dunga. din cauza vodcii, parintii erau ca niste busteni. (…) si tu vorbesti de frica? asta da, te poate speria! in magazine, nimic altceva decat conserve de scurmbie cu sos de rosii si mei cu gargarite. asta e tot! si votdca, fireste. tot satul beat mort, iar in vremea asta lupii smulg cainii din custi… zici tu: <<tineretea trece>>. da’ und nu trece? (…) da’ daca te-ai fi maritat cu un marunt functionar moscovit cu o suta cincizeci de ruble pe luna, crezi ca ar fi mai vesel? el n-ar pierde niciodata prilejul sa-ti aminteasca de propiska (autorizatia de locuinta necesara pentru a locui la oras) lui moscovita, de amaratii lui de metri patrati”.
dragi copii, sa stiti de la nenea ca tovarasul nicolae ceausescu nu a fost fratele elenei ceausescu. cautati degeaba pe google asemenea lucruri. cei doi erau tovarasi de lupta si de viata. e mai complicat.
celorlalti, mai ales cocalarilor, le spun doar atat: nu va descurajati, chiar daca pe acest blog nu veti gasi, mergeti in continuare dupa vol 8 copilu de aur. pentru voi, iliuta e viitoru.
cautati, cautati, cautati:
cana condamnat
iliuta trimisul lui Dumnezeu pe pamant
ce ramane dupa noi
matzangos
numai unu si un vol 8 copilu de aur
sotii de fotbalisti
matzangos fotografii
filme cu futai din constanta zona cet
limba engleza de clasa a zecea
poezie despre ora de biologie
cum se fute
iliuta scrie trecutu-viitoru
cele mai frumoase lovituri lui van damme
italienii sunt frumosi
compuneri scurte in engleza
adi delcea
ertotic pe sat1
povesteste-ma ca pe un sfarsit prea tarziu
elena udrea goala
futai gagici cu animale
mingi si costume
iliuta e viitoru
cum beau oltenii bere
durerea dragostei
elena ceausescu si fratele sau nicolae
mingi si costume
referat daca dragoste nu e, nimic nu e
poezii de dragoste cand suferi
iliuta trimisul domnului
p.s. pentru ca nu stiu ‘cele mai frumoase lovituri lui van damme’, va ofer la schimb ‘pumnii mei minte nu are’. si dau o bere pentru genialul search ‘cum beau oltenii bere’.
SocialVibe