lumea e misto

am scris din nou pe rocultura, ceva despre 90’s & dragoste. de fapt, cred ca e despre cartierul militari, care nu e un loc in care sunt multi militari, cum credeam eu mai demult. titlul ‘anii’ e dat de andrei ruse. culmea e ca atunci cand am scris cu delcea o carte despre istoria evz, si cristi s-a gandit tot la ‘anii’. se pare ca atat ne duce capul.

incepe asa:

I. acum vorbesc cu voi, fetelor: vi s-a cerut vreodata prietenia? daca nu, vai de capul vostru! v-ati dat prietenia si ati luat-o dupa aceea inapoi, a doua zi, dupa ce ‘v-ati mai gandit’ atunci… nici nu stiti cum se frangea inima unui copil de generala (nu e cazul handralailor de la a opta, care deja fumau si unii… nici nu va mai spun). daca ati facut asa ceva n-ati inteles nimic din toate zbaterile noastre.

as vrea sa scriu un tratat despre timiditatea V-VII, dar cine sa-l citeasca? nu pot sa va spun decat cum am cerut eu prima oara prietenia. era vara, ea avea pantaloni scurti. eu aveam noduri in gat, ea radea din orice. eu vorbeam soptit, ea repeta cuvintele mele enervant, cu voce tare. & mai ales le scurta, le taia elegant si precis cum taie colectionarii pozele preferate din reviste. voia sa se faca doctorita.

eram in cofetaria ‘violeta’, ne-am indopat cu prajituri si am baut atatea sucuri, sucuri tampite, kiwi, tropicana, atatea sucuri incat… nu stiam cum se face. nu stiu prea bine nici acum cum de am trecut cu bine proba asta de foc. unii spun ca barbat esti cand bei prima bere cu tatal tau, altii ca devii doar atunci cand dai/iei prima spaga. cacat. eu niciodata nu m-am simtit mai mare decat atunci cand mi-am invins toti demonii si am pus balbait ca dan c. mihailescu intrebarea aia magica: “vr-ee-ee-ii ssss-aaaa fi-ii pp-rr-ii-ee-tt-ee-nn-aa mm-ee-aa?”.

… asa a inceput dragostea. naiva, caraghioasa, de desene animate. acum ar trebui sa spun ca a fost singura curata, dar n-a fost. au fost tradari, au fost certuri & mai ales a fost robert de la ‘6 f’ (cea mai proasta clasa), de la care am invatat ca dragostea e mai mult razboi decat pace.

si apoi, intr-o zi inevitabilul s-a produs. ‘vreau sa-mi iau prietenia inapoi’. din nou, nu stiu cum am iesit viu si din incercarea asta. uite ca…

ea e acum stewardesa la qatar airlines. a vazut toata lumea. imi spune ca lumea e misto. si tot il place pe freddie mercury. o cred. uneori, o intreb daca mai tine minte. rade iar ca atunci si zice: n-avem ce face. trebuie sa mergem inainte, sa traim, andrei, sa traim. n-avem ce face. traim.