Tags

, , , , , , ,

Marin Pancea, fidel spionului KGB, a fost reţinut la Galaţi, pe când punea în aplicare planurile generalului Nicolae Militaru. „Adevărul“ vă prezintă una dintre încercările mai puţin cunoscute ale generalului Militaru de a instaura o dictatură militară în România.

Nicolae Militaru este unul dintre cele mai sinistre personaje ale Revoluţiei. Generalul a instrumentat multe dintre diversiunile sângeroase ale acelor zile şi a avut o sumedenie de derapaje mai mult sau mai puţin cunoscute. Dovedit spion sovietic de către Securitatea lui Ceauşescu, Militaru, care în 1989 avea 64 de ani, este caracterizat de cei care l-au cunoscut drept un bătrânel frustrat şi dornic de răzbunare, care credea că le ştie pe toate şi că totul i se cuvine.

Numit ministru al Apărării de Ion Iliescu încă de pe 23 decembrie 1989, Nicolae Militaru nu s-a mulţumit cu această funcţie şi a râvnit în permanenţă la cumularea tuturor pârghiilor de putere din România postrevoluţionară. Acest lucru este certificat de încercarea pe care a avut-o la începutul lui 1990, când, după instalarea în toate judeţele a unor generali fideli pe care îi reactivase în zilele Revoluţiei, a forţat instaurarea unei dictaturi militare. A fost şi motivul pentru care, la 16 februarie 1990,  a fost destituit din funcţia de ministru. În 1996 a candidat la alegerile prezidenţiale, dar nu a obţinut decât un număr infim de voturi.

Dincolo de aceste încercări, Militaru a avut o tentativă mai puţin cunoscută de a prelua puterea, desfăşurată în zona Brăila-Galaţi.

Pancea intră în acţiune

Fostul ministru al Apărării a încercat, înainte de toate, să pună stăpânire pe zona Moldovei prin intermediul lui Marin Pancea, unul din oamenii săi de încredere. Generalul Pancea (61 de ani la Revoluţie), care din 1964 până în 1979 a fost ataşat militar la Belgrad şi la Paris, a recunoscut în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 că se cunoştea cu Militaru încă din anii ’50.

Pancea, care a avut şi el dosar de agent KGB întocmit de contraspionajul românesc, a admis că înainte de Revoluţie avea întâlniri cu grupul Militaru-Ioniţă (n.r. -Ion Ioniţă a fost general, ministru al Apărării şi viceprim-ministru), care punea la cale răsturnarea regimului ceauşist.

Pentru aceste acţiuni complotiste, generalul Pancea a fost retrogradat în 1988 şi mutat disciplinar la Brăila, la Comisariatul Militar, unde l-a prins şi Revoluţia.

Din momentul în care Militaru a apărut la Televiziune pe 22 decembrie şi a transmis un mesaj sugestiv către toţi liderii Armatei, dând de înţeles că el este cel desemnat să preia comanda, Pancea a început să acţioneze la Brăila. La 23 decembrie, Marin Pancea s-a autointitulat comandant al garnizoanei.

„Văzând că Neculai Rizea, comandantul diviziei, oscilează în ceea ce priveşte luarea măsurilor pentru apărarea Revoluţiei, am luat comanda tuturor trupelor din Brăila în ziua de 23 decembrie. M-am dus la ei la comandament însoţit de garda mea de la comisariat şi am zis «de acum toată lumea ascultă de comanda mea». Deci toţi comandanţii de unităţi din garnizoană, de regimente şi batalioane independente au trecut în subordinea mea”, a povestit generalul Pancea în 1993, în faţa Comisiei Senatoriale.

Rizea, un băiat cuminte

Colonelul Rizea, care era şi comandant de Divizie şi avea în subordine şi garnizoanele din judeţele învecinate, i s-a supus lui Pancea, deşi trecerea acestuia la comandă nu se baza decât pe vorbe goale şi pe „spiritul Revoluţiei”.

Pentru că a fost ascultător, Rizea (poreclit  „Tataia”) a fost răsplătit de către generalul Militaru la 29 decembrie 1989, când a fost avansat de la colonel la general. Susţinut de Militaru, Pancea a început să-şi impună autoritatea şi în faţa generalului Ion Dândăreanu, comandantul Armatei a II-a, care stăpânea din punct de vedere militar toată zona Moldovei, plus teritoriul Dobrogei.

„Începusem să fiu recunoscut şi de comandanţii din subordinea generalului Dândăreanu. Unele dispoziţii le-am dat chiar prin Dândăreanu, să pună pază şi apărare la toate obiectivele de importanţă strategică. Dezlegarea de a acţiona în acest fel am primit-o de la generalul Militaru”, mai declara generalul Pancea în 1993.

După ce a preluat comanda la Brăila şi a anihilat grupul de revoluţionari care încercau să constituie un CFSN local, Marin Pancea l-a trimis la Galaţi pe un oarecare colonel Sora, în calitate de emisar al său. „Colonelul Sora a venit la mine la consiliu şi tot îndruga că e împuternicit, că nu ştiu ce. Mă întreba cine sunt revoluţionarii din consiliu, ce intenţii au, mă rog, treburi din astea. Eu i-am spus că nu e treaba dumisale şi i-am arătat uşa. După care am înţeles că s-a dus la unităţile din oraş tot cu astfel de texte, iar la una din ele l-au arestat”, ne-a declarat maiorul în rezervă Ilie Plătică-Vidovici. Acesta rămăsese în zilele Revoluţiei la comanda garnizoanei din Galaţi după ce maiorul Dumitru Chebac fusese chemat la Bucureşti.

Intenţia lui Nicolae Militaru era clară şi nu s-a oprit aici: acesta urmărea anihilarea structurilor de putere constituite la nivel local, subordonarea prin intermediul lui Marin Pancea a tuturor comandanţilor din zona Moldova şi instaurarea unei forme incipiente de dictatură militară. Altă teorie poate fi aceea că Militaru pregătea terenul pentru o intervenţie militară sovietică dinspre Republica Moldova, în caz că „Revoluţia” nu decurgea cum trebuie.

“La Galaţi, când am ajuns la poarta regimentului, m-au încadrat cu pistolari şi mi-au spus că sunt arestat.”
Marin Pancea
fost general

“Când a fost audiat la Comisia Senatorială, Pancea folosea un ton indiferent, se vedea că ocoleşte întrebările şi că nu vrea să spună niciodată esenţialul. “
Ilie Plătică-Vidovici
maior în rezervă

Generalul Marin Pancea vorbea la telefon în franceză

După ce colonelul Sora a fost arestat, Nicolae Militaru i-a ordonat lui Marin Pancea să se deplaseze personal la Galaţi pentru a-l supune pe maiorul Ilie Plătică-Vidovici. Acesta acţiona încă din 22 decembrie după reguli proprii şi nu părea prea impresionat de „spiritul revoluţiei” după ce, la 24 decembrie, arestase o parte a Consiliului Frontului Salvării Naţionale din Galaţi. Printre cei arestaţi se număra şi actorul Vlad Vasiliu, prieten la cataramă cu Gelu Voican Voiculescu.

„La 27 decembrie, aproximativ, primesc ordin de la generalul Militaru să mă duc la Galaţi să stau de vorbă cu maiorul Plătică. Şi am plecat la Galaţi cu două transportoare blindate”, a povestit generalul Pancea în audierile de la Comisie. Înainte de a pleca acesta a avut o discuţie la telefon cu Ilie Plătică, pe care l-a înştiinţat că este împuternicit să preia comanda tuturor judeţelor din zona Moldovei.

Trimisul lui Militaru, arestat cu repetiţie

Comandantul garnizoanei din Galaţi i-a transmis că îl aşteaptă la o discuţie doar dacă are o dovadă scrisă a împuternicirii pe care o invoca.
„I-am spus că dacă are o hârtie la mână să vină, dacă nu, e mai bine să nu vină, că vine degeaba”, susţine Plătică.

Din acest motiv, odată ajuns la Galaţi, Pancea nu s-a oprit la Consiliul Judeţean, unde se afla Plătică, ci a luat la rând unităţile militare din oraş pentru a-i convinge pe comandanţi să treacă de partea sa. În faţa acestora, Pancea a invocat diverse lucruri: s-a dat ba împuternicitul lui Militaru, ba al CFSN, ba al şefului de Mare Stat Major. „Nu mă însărcinase şeful de Stat Major, am invocat eu ca să am credibilitate”, a recunoscut generalul Pancea ulterior.

Conform spuselor sale, Plătică îi înştiinţase însă pe comandanţii unităţilor din Galaţi de intenţiile generalului Pancea, care s-a trezit arestat! „La Galaţi, când am ajuns la poarta regimentului, m-au încadrat cu pistolari şi mi-au spus că sunt arestat”, a povestit Marin Pancea.

Evident, Nicolae Militaru, care era deja ministru al Apărării, numit de „emanatul” Ion Iliescu, a intervenit pentru omul său direct la generalul Dândăreanu, comandantul Armatei a II-a. Mustrat de Militaru, acesta l-a trimis pe colonelul Apostol de la Brăila pentru a-l aduce pe Pancea de la Galaţi „teafăr şi nevătămat”.

În acea nebunie, colonelul Apostol a înţeles din ordinul superiorului că Pancea trebuie arestat şi dus nevătămat pentru a fi tras la răspundere. Odată ajuns la Galaţi, l-a arestat încă odată pe generalul Pancea, care între timp fusese eliberat tot la presiunile lui Militaru!

După noi intervenţii, colonelul Apostol înţelege că a făcut o greşeală şi îşi cere scuze în faţa lui Pancea. Pentru că se lăsase seara, cei doi hotărăsc să aştepte dimineaţa pentru a pleca la Brăila şi rămân peste noapte într-o unitate din Galaţi.

Soţia francofonă

Comportamentul bizar al lui Marin Pancea a continuat şi i-a adus cea de a treia arestare în termen de numai câteva ore. Generalul a cerut la un moment dat permisiunea să dea un telefon şi a purtat o îndelungă convorbire în limba franceză. Militarii care erau prezenţi au considerat că Pancea a folosit un cod secret şi l-au băgat din nou la arest, unde şi-a petrecut toată noaptea dintre 27 spre 28 decembrie 1989.

În faţa Comisiei Senatoriale, Pancea a justificat, în mod hilar, că discuţia în limba franceză a fost purtată cu soţia sa aflată la Bucureşti! A fost eliberat în acea dimineaţă, după o nouă intervenţie a lui Nicolae Militaru, care a decis să renunţe pentru moment la tentativa de a prelua puterea în zona Moldovei şi l-a chemat de urgenţă pe generalul Pancea la Bucureşti.

“I-am spus că dacă are o hârtie la mână să vină la Galaţi, dacă nu, e mai bine să nu vină, că vine degeaba. “
Ilie Plătică-Vidovici
maior în rezervă

CIE şi DIA, dirijate de KGB

Marin Pancea a rămas unul dintre oamenii de încredere ai generalului Nicolae Militaru, care după ce l-a chemat la Bucureşti, i-a dat o funcţie extrem de importantă, numindu-l şeful Centrului de Informaţii Externe (CIE). „Am luat conducerea acestui serviciu pe baza unui ordin al generalului Militaru. Aproape o lună am lucrat pentru purificarea acestui aparat”, explica generalul Pancea în 1993, la Comisia Senatorială.

În ce a constat această „purificare” este lesne de înţeles în condiţiile în care Marin Pancea avea şi el dosar de spion KGB întocmit de contraspionajul lui Ceauşescu. Militaru, care şi el fusese dovedit agent sovietic, a avut astfel grijă să posteze oamenii Moscovei în poziţii-cheie în structurile României postrevoluţionare.

Pancea a stat numai o lună la conducerea CIE, după care a fost numit şeful unui alt serviciu extrem de important, Direcţia de Informaţii a Armatei (DIA), pe care a condus-o până în ianuarie 1991. După ce a părăsit DIA, generalul Pancea a fost numit în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Plătică, arestat şi el, pentru nesupunere

Nicolae Militaru nu i-a rămas dator lui Ilie Plătică pentru că a stat în calea planului pe care a încercat să-l pună în aplicare în decembrie 1989. Maiorul Plătică a fost „săltat” la începutul lui ianuarie ’90, din ordinul lui Militaru şi ţinut câteva zile sub stare de arest la Brăila, după care a fost eliberat.

Interesant este că Marin Pancea şi Ilie Plătică s-au aflat faţă în faţă în 1993, când primul a fost audiat de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, din care făcea parte şi Plătică, ajuns ulterior senator de Galaţi.

„Când a fost audiat la Comisie, Pancea folosea un ton indiferent, se vedea că ocoleşte întrebările şi că nu vrea să spună niciodată esenţialul. Eu am încercat să-l încolţesc cu întrebări, dar se făcea că nu înţelege”, susţine Plătică.

Nici Nicolae Militaru, nici Marin Pancea nu mai sunt în viaţă pentru a mai fi în vreun fel traşi la răspundere.

* acest articol, scris de Cristian Delcea si Mihai Voinea, a fost publicat in ziarul “Adevarul” din data de 06.05.2010

Advertisements