Tags

, , , ,

Şi va să zică aşa: nu a fost nici o gafă! Gerrard, exemplarul Gerrard, sufletul number one al lui Liverpool, i-ar fi pasat cu bună ştiinţă lui Drogba, să marcheze pentru 1-0, ca londonezii să cîştige titlul, şi nu Manchester. Cerul nu s-a prăbuşit. Fanii, exemplarii fani de pe Anfield, au fost însă de acord şi au aplaudat cu plăcere triumfalul 2-0 al londonezilor, de fapt înfrîngerea lui Sir Alex. Pierduseră, dar îl biruiseră. E o ură mare şi îndelungă între Liverpool şi Manchester – ni s-a explicat – şi unde-i ură nu-i tocmeală, nu-i suspiciune, e claritate. Tot aşa, la Roma: Lazio s-a dat deoparte din faţa Interului pentru ca Roma, rivala urîtă temeinic, să piardă orice şansă la titlu. Lazialii au îngropat-o!

Îmi intră greu în cap aceste argumente pentru a justifica meciuri trîntite cu conştiinţa curată, purificată prin ură. Constat că pînă şi cuvîntul ăsta curat cuprinde ura. Ce limbă mai e atît de inteligentă? Desigur, e vina mea, a minţii mele, care nu ştie cum vine ura asta din cap pînă în crampoane. Ca să nu apar, în ochii mei, naiv şi exemplar, introduc cît de cît puţin humor şi mă gîndesc pe româneşte dacă Gerrard nu a luat nimic de la Abramovici, nici o liră pentru non-gafa lui, dacă nici o valiză nu a ajuns de la Moratti în vestiarul lui Lazio… Asta m-ar mai înveseli, m-ar aduce acasă. Adică, ce, la ei – oricît ar fi de bogaţi sau de mari fotbalişti – ura să fie pe gratis? Îmi revin în simţiri, mă întorc la luciditate şi îmi poruncesc: obişnuieşte-te! Fă un efort şi obişnuieşte-te, aici nu mai avem de-a face cu găinarii noştri, aici eşti în lumea marilor crocodili, e o altă junglă, cu alţi elefanţi, cu alţi lei şi dolari, şi chiar cu alţi iepuraşi. Obişnuieşte-te, căci altfel eşti ridicol ca preşedinta Romei care, după Inter-Lazio, a strigat că e o ruşine pentru campionatul Italiei, iar Moratti, calm, cum se cuvine, i-a răspuns că nu vede nici o ruşine… Obişnuieşte-te cu ideea că nu mai există nici o ruşine, nu te mai da lebădă ca pensionarii din Cişmigiu…

Mi-am dat ascultare şi mi-am pus în faţa ochilor statistica semifinalei antologice Barca-Inter: Barca 4 şuturi pe poartă – Inter 0. Şuturi la poartă: Barca 8 – Inter 1. Cornere 9-2. Posesie: Barca 75% – Inter 25%. Posesie timp: Barca 44 minute, 42 secunde, Inter 14 minute, 44 secunde. Pase reuşite: Barca 555, Inter 67. O voi ţine multă vreme sub sticla biroului. Obişnuieşte-te cu ideea că statistica nu lămureşte de ce Barca a marcat un singur gol, cînd îi trebuiau două. Şi mai ales obişnuieşte-te să citeşti liniştit că meciul a fost o demonstraţie de fotbal inteligent, iar un prieten va ţine în finală cu Inter, fiindcă îi urăşte pe nemţi…

* acest articol, scris de maestrul Radu Cosaşu, a fost publicat în ziarul “Gazeta Sporturilor” din data de 07.05.2010

Advertisements